Hello my dear Shatterings! Astăzi vreau să vă vorbesc despre
viaţă….poate îmi veţi spune că am
înnebunit, dar adevărul este că mi-am dat seama de o tonă de lucruri în ultimul
timp.
În primul rând
mi-am pierdut cea mai bună prietenă. Aveam nevoie de ajutorul la chimie, eu
lipsisem în ziua respectivă, iar doamna ne predase Alchinele. Ea a făcut lecţia
respectivă şi am rugat-o să îmi explice şi mie, dar mi-a cerut bani spunându-mi
că ea nu-şi pierde timpul şi nu-i place să fie folosită aşa. Eu am rămas
blocată şi am spus că e o glumă proastă, dar aparent nu era…
În al doilea rând
ma luat gura pe dinainte şi am ajuns să-mi pierd o prietenă foarte bună, la
care am ajuns să ţin foarte mult, dar din păcate nu am vrut să-i spun în faţă
ceea ce credeam despre ea în urmă cu, un an pentru că mi-se părea irelevant.
Totuşi ea a aflat şi sa supărat, dar mi-a mai dat o şansă, pe care nu o să o
ratez.
Şi în al treilea
rând…băiatul pe care l-am plăcut este un nemernic, arogant şi înfumurat….sunt
foarte dezamăgită de mine că am putut să mă uit la el, dar ce să şi faci fetele
bune sunt atrase de băieţii răi presupun…Acum am început să-l urăsc din simplul
motiv că am aflat ce a făcut într-o anumită perioadă şi stomacul meu mi-se
întorsese pe dos…am fost profund dezamăgită. Să nu vă închipuiţi că-l urăsc din
senin sau că am încetat să-l mai plac dintr-odată nu sentimentul acesta de ură
la detronat pe celălalt şi nu am avut ce să fac.
De ce am deschis
această discuţie? Pentru că fiecare dintre noi trecem prin asta fie că suntem
adulţi sau adolescenţi toţi experimentăm aceleaşi lucruri. Prima dragoste,
primul sărut, prima privire pierdută…toate acestea sunt normale pentru toată
lumea, dar ce se întâmplă atunci când te plângi că nu ai pe nimeni şi totuşi
există o anumită persoană, care este mereu acolo pentru tine? Ei bine am
realizat că oricât de singuri ne-am simţi întotdeauna va fi cineva acolo pentru
noi.
V-aţi gândit
vreodată cum ar fi să te transpui, măcar pentru o secundă în locul celeilalte
persoane? Să simt ce simte ea? Să trec prin ce trece ea?
Ei bine dacă
răspunsul este NU, clar minţiţi! Cine nu ar fi vrut să facă asta măcat o dată
în viaţă? Să te transpui în locul iubitului, prietenilor, părinţilor, chiar şi
al profesorilor.
De câte ori vi
s-a întâmplat să vă întrebaţi mă place sau nu mă place, mă iubeşte sau nu mă
iubeşte? Eu una am făcut asta de nenumărate ori şi a fost lipsit de sens!!! De
ce?! Pentru că nu făceam asta cum trebuie.
Am învăţat că
înainte să te transpui în locul unei persoane trebuie să-i cunoşti situaţia,
să-i distingi purtările, trebuie să îţi permiţi să o vezi cu adevărat şi abia
apoi să te pui în locul ei. Este foarte important să faci asta, mai ales dacă
treci printr-o ceartă sau spui ceva care a făcut cealaltă persoană să se simtă
prost. Punete tu în situaţia ei şi puneţi o singură înrebare „ Eu cum aş
reacţiona dacă mi s-ar întâmpla ( cutare lucru )?” în funcţie de răspuns
alegeţi cea mai bună metodă de abordare a lucrurilor.
Am 16 ani şi
viaţa îmi e pe atât de cunoscută cât îmi e de confuză…am suferit enorm, dar am
învăţat să fiu fericită şi am învăţat să îmi creez un scut în faţa mizeriilor
din societate. Învăţaţi şi voi pentru că viaţa e prea scurtă, ca să te opreşti
şi să regreţi aiurea. Nu regreta nimic
din ce-ai făcut şi nici din ce vei face. Lucrurile poate ţi-se par imposibil de
rezolvat la vârsta asta, imposibil de iertat, ei bine nu e aşa. Lasă timpul să
treacă trăieşte clipa, zâmbeşte în fiecare zi ca şi cum nu ar mai fi alta şi
cel mai important nu uita că prietenii adevăraţi şi părinţii în special îţi vor
iubi iubirea şi vor fi fericiţi de fericirea ta!
Uitaţi-vă în jur
şi veţi vedea că băiatul cu zâmbet timid şi roşu în obraji este acolo pentru
voi că fata cuminte din clasă, care răspunde la ore vă priveşte visătoare.
Deschideţi bine ochii dragi mei, pentru că iubirea pentru voi e peste tot în
jurul vostru, că o privire este o frază nerostită şi o mie şi una de gânduri
nemărginite…fiţi atenţi pentru că prinţul este pe drum şi nu ştiţi de unde ar
putea să cadă peste voi:))!
No comments:
Post a Comment